» Noutati

Avocat Anca Sanda Tanasa
0722.363.216

  • avocat-divort-brasov

    A divorta nu este usor. Există multe capcane și ascunzisuri ce ii asteapta pe parteneri in procesul de divort. Oamenii fac adesea decizii proaste in conditii de stres sau fara indrumarea adecvata a unui avocat cu experienta. Nu fi unul dintre ei. Legea Divortul nu este stiinta de rachete, dar nici nu este intotdeauna intuitiva. Evitati urmatoarele 10 capcane in cazul unui divort, pentru a obtine un rezultat mai bun.

    Pe perioada divortului, nu trebuie:

    1. Sa iti minti avocatul. Acesta are menirea de a te ajuta. Cu cat ii vei spune mai multe, cu atata te poate ajuta mai mult.

    2. Sa minti Instanta. Judecatorii sunt, in general, experti in a realiza cine spune adevarul si cine minte. Un sfat necesar este sa incerci sa vorbesti cat mai mult cu avocatul tau, pentru a nu il pune nu doar pe el, dar si pe tine, intr-o situatie jenanta in fata Instantei.

    3. Sa iti implici copiii. In cazul in care cazul tau implica o custodie sau o disputa parentala, nimic nu va atrage furia Instantei mai mult decat implicarea propriilor copii in disputa iscata. Nu vorbiti cu ei despre caz, nu ii folositi ca niste armuri in batalia dintre tine si partener, nu-i folositi ca si terapeuti si nu va discreditati partenerul in fata lor. Nu doar pe tine te ranesti, ci si pe ei.

    4. Sa-ti ascunzi sau falsifici anumite documente. Ai dreptul absolut sa cunosti situatia financiara a partenerului tau, la fel cum si el are dreptul s-o cunoasca pe-a ta. In caz contrar, Instanta te poate obliga sa ii prezinti inregistrarile financiare iar in caz de fals, avocatul tau isi va pierde credibilitatea in fata ei.

    5. Sa refuzi sa comunici cu delegatii Instantei. In cazurile de custodie, exista asa numitii evaluatori de custodie a caror menire este sa stranga informatii despre fiecare partener in parte pentru a stabili custodia minorului/minorilor. Daca exista unul si in cazul tau, coopereaza cu acesta, astfel vei avea doar de castigat in fata Instantei.

    6. Sa stai fara sa nu-ti analizezi cazul. Divortul poate fi neplacut si traumatizant. O greseala ar fi sa vrei sa se termine cat mai repede. Nu iti dori ca procesul sa se termina atat de repede incat sa nu cunosti toate drepturile si bunurile care iti sunt cuvenite. Nu te decide instant fara sa nu stii ceea ce este drept si ce nu.

    7. Sa incerci sa rezolvi problema in afara legii. Este necesar ca sa te consulti cu avocatul tau mereu pe perioada divortului pentru a fi sigur ca vei obtine un rezultat optim. De asemenea, ai putea sa consulti si un mediator, care este expert in a atenua conflictele dintre parteneri. Partenerii care isi rezolva conflictele sunt in general mai linistiti pe termen lung iar probabilitatea de a intra intr-un conflict este mai mica.

    8. Sa nu te dedici unor obiceiuri proaste si nesanatoase. E un moment nepotrivit sa te apuci de baut sau alte obiceiuri mai putin sanatoase Elibereaza-te de stres prin mai multe metode, ca de exemplu, mergi la sala, inoata sau iesi la un film cu prietenii. Incearca in general sa faci lucruri care te detaseaza si iti elibereaza mintea.

    9. Sa nu insisti pe certuri financiare banale. Castigi cu adevarat daca achiti avocatul cu 1000 de lei pentru a te certa pe o lampa de 30 de lei? Unii avocati insista in a negocia pentru orice obicet, fara a te uita care este costul acelui obiect si fara a le pasa ca pentru tine, orice detaliu este o noua scanteie spre o cearta cu partenerul. Incearca sa te concentrezi pe ceea ce conteaza cu adevarat si nu pe lucrurile materiale care pot fi inlocuite.

    10. Sa fi propriul avocat in cazul in care cazul tau este contestat iar partenerul este reprezentat de un avocat. Instanta nu este multumita atunci cand nu exista reprezentare din partea unei parti. Multe persoane care nu au un avocat, nu vor putea spune chiar tot ceea ce vor dori sa spuna datorita regulilor de proba.

    In toate aceste cazuri, Dna avocat Anca Sanda Tanasa din Brasov, este avocatul ideal, oferind servicii juridice la cele mai inalte standarde si cu rezultate optime.

  • divort-brasov

    Impactul psihologic in cazul divortului

    Decizia de a incheia o relatie poate fi traumatizanta, haotica si plina de  emotii contradictorii. Exista, de asemenea, anumite sentimente si stari specifice asociate cu primirea vestii, fie in cazul initiatorului sau fie in cazul celui care primeste decizia de despartire. De exemplu, este normal pentru initiator de a trece prin frica, acceptare, impacientare, resentimente, indoiala si vina.

    Totodata, atunci cand celalalt partener nu a initiat divortul, acesta se poate simti socat, tradat, victimizat, ar putea sa-i scada increderea in sine, nesigur, furios, simte dorinta de a se reazbuna si poate simti chiar si dorinta de impacare.
    Pentru a normaliza experientele cuplurilor in acest timp, ar fi util sa stiti ca etapele tipice emotionale au fost identificate in cazurile incheierii unei relatii. Poate fi de ajutor faptul ca nicio casatorie nu se dezbina peste noapte; divortul nu este rezultatul unui singur incident, cum nici vina nu este doar de partea unuia dintre parteneri. Procesul ruperii emotionale, de obicei, se deruleaza pe mai multi ani si este confundat de catre fiecare parte ca fiind etape diferite in procesul emotional.Este destul de normal si sa facem lucruri diferite pentru a incerca sa cream o  distanta fata de fostul partener, pe durata divortului. Din pacate, aceasta distantare ia adesea o forma de vina. Un lucru obisnuit in divort este de a cauta răzbunare. Atunci cand ambii parteneri pun accentul pe obtinerea acestei razbunari, atunci exista o cantitate egala de energie ce ii fac sa se simta nevinovati. Ce e adevarat, este faptul ca vina si furia nu sunt necesare sau foarte utile in acele momente.
    O altă rationalizare normala este faptul ca mariajul a fost o experienta neplacuta in intregime iar eliberarea este binevenita insa ambii partenerii au stat in aceasta casnicie deoarece a existat ceva bun la ea. Au fost, de asemenea, unele lucruri care nu au functionat pentru ei iar acestea sunt motivele despartirii lor.
    O mare parte dintre cupluri vor avea parte de acceptare, resemnare, se vor axa pe viitor, vor fi responsabili pentru propriile actiuni, vor actiona cu integritate si vor avea dorinta de a lucra impreuna cu viitorii parteneri pentru a echilibra confortul emotional al ambelor parti.

    Dna avocat Anca Sandală Tanasa din Brasov va sta la dispozitie cu cele mai eficiente si profesionale servicii juridice.

  • Salariati :
    – adeverinta de salariat , conf. Ord. nr. 903/19.11.2007 , anexa 1 , publicat in M.O. nr. 827/04.12.2007 ;

    Pensionari :
    – copie decizie de pensionare ;
    – talon pensie din luna anterioara ;
    – declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile , altele decat cele realizate din pensii ;

     

    Copii 0-18 ani :
    – act identitate – copie ;

    Tineri 18-26 ani , elevi , studenti sau ucenici care nu realizeaza venituri din munca :
    – copie carnet elev/student vizat pe anul scolar in curs ;
    – declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri din munca ;

    Sot , sotie , parinti aflati in intretinerea unei persoane asigurate :
    – declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri proprii ;
    – act identitate persoana coasigurata ;
    – declaratie pe propria raspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declara ca are in intretinere persoana respectiva ;
    – copie a actului din care rezulta gradul de rudenie cu persoana asigurata (certificat nastere , casatorie) ;
    – act identitate persoana asigurata ;
    – documente privind persoana asigurata , respectiv , adeverinta de salariat , conform Ord. nr. 903/2007 , publicat in M.O. nr. 827/04.12.2007 anexa 1/talon pensie si copie decizie pensionare si declaratia pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile , altele decat cele din pensie/ultima chitanta care atesta plata contributiei asigurarilor sociale de sanatate , in functie de statutul persoanei asigurate ;

    Someri:
    – copie a carnetul de somer/adeverinta eliberata de institutiile care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj ;

    Lucratori independenti / persoane fara venit ce platesc C.A.S.S. la venitul minim brut pe tara :
    – ultima chitanta /ordin de plata pentru contributia asigurarilor sociale de sanatate ;

    Tinerii cu varsta de pana la 26 de ani, care provin din sistemul de protectie a copilului:
    – document care sa ateste ca au fost inclusi intr-un sistem de protectie a copilului ;
    – declaratie pe propria raspunderedin care sa rezulte ca nu realizeaza venituri munca ;
    – document eliberat de primaria din localitatea de domiciliu care sa ateste ca nu beneficiaza de ajutor social ;

    Persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social , potrivit legii nr. 416/2001 :
    – document care sa ateste ca se incadreaza in categoria persoanelor care au dreptul la ajutor social ;

    Beneficiarii legilor nr. 189/2000 , 44/1994 , 309/2002 , 341/2004
    – document care atesta incadrarea in una din categoriile de mai sus ;
    – declaratie pe propria raspunderedin care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile , altele decat cele realizate din legile speciale sau pensii ;

    Persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca :
    – certificat de incadrare intr-un grad de handicap ;
    – declaratie pe propria raspunderedin care sa rezulte ca nu realizeaza venituri din munca , pensie sau alte surse , in afara celor prevazute de legea prin care li s-a stabilit aceasta calitate ;

    Bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate , care nu realizeaza venituri din munca sau nu se incadreaza in categoria de persoana coasigurata :
    – adeverinta medicala eliberata de medicul curant sau de medicul coordonator al programului de sanatate ;
    – declaratie pe propria raspunderedin care sa rezulte ca nu realizeaza venituri din munca , pensie sau alte surse ;

    Femei insarcinate sau lauze care nu realizeaza venituri din munca sau nu se incadreaza in categoria de persoana co-asigurata :
    – certificat de nastere a copilului pt. lauze ;
    – adeverinta medicala ;
    – declaratie pe propria raspunderedin care sa rezulte ca nu realizeaza venituri sau documente justificative ca realizeaza venituri lunare sub salariul de baza minim pe tara ;
    Persoanele care se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la 2 ani si in cazul copilului cu handicap pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani :
    – decizie emisa de Directia de Munca , Familie si Egalitate de Sanse a Municipiului Brasov.

  • Avocat Brasov – executarea silita

    1) Procedura amiabila

    Aceasta etapa incearca pe cat posibil convingerea debitorilor ca , interesele ambelor parti converg catre gasirea mijloacelor cele mai eficiente si neprejudicioase pentru stingerea situatiilor litigante , evitand astfel agravarea situatiei financiare de ambele parti , fie prin marirea cuantumului sumelor datorate , fie cu valoarea cheltuielilor ocazionate de recuperarea pe cale judiciara a acestora . In cadrul procedurii amiabile , Dna avocat Sandală Anca Tanasa :

    a)      verifica forma legala de desfasurare a activitatii debitorului , identitatea reprezentatilor legali ai acestuia , asociatii si administratorii , adresa reala , obiectul de activitatea al acestuia etc ;

    b)     evalueaza din punct de vedere juridic titul in baza caruia a luat nastere creanta de recuperat , si comunica creditorului eventualele puncte slabe identificate in legatura cu baza juridica a creantei ;

    c)      verifica solvabilitatea , disponibilitatile banesti debitorului , bunurile acestuia , capacitatile de plata , situatia juridica si situatia fiscala ;

    d)     interactioneaza cu debitorul sau reprezentantii acestuia printr-o serie de notificari, corespondente de tip electronic , convorbiri telefonice , stabilire de intalniri cu reprezentanti ai debitorului in vederea negocierii , in vederea prejudiciilor create de amanari sau esalonari de plata , deplasari la sediul acestuia ;

    e)      initiaza procedura de conciliere directa prevazuta de art 7201 C.P.C. etc ;
    2) Faza litigioasa

    Colectarea debitelor si recuperarea creantelor , pentru care nu a existat un rezultat favorabil prin procedura amiabila , se va face prin intermediul instantelor judecatoresti , al executorilor judecatoresti si a celorlatle institutii abilitate in acest sens . In cadrul procedurii litigioase , avocatii nostri procedeaza la :

    a)      valorificarea drepturilor clientului creditor , prin procedura somatiei de plata, acolo unde sunt intrunite conditiile pentru aceasta, iar daca nu sunt indeplinite aceste conditii , prin actiunea in pretentii prevazuta in dreptul comun ;

    b)     punerea in executare imediata a titlurilor executorii pe care creditorul le detine impotriva debitorului , cu ajutorul expertizei avocatilor nostri , dar si a colaboratorilor nostri executori judecatoresti ;

    c)      odata cu declansarea procedurii judiciare de recuperare a crentelor , Dna avocat Sandală Anca Tanasa va proceda la sesizarea organelor de urmarire penala pentru faptele savarsite de catre persoanele membre ale conducerii societatii debitoare , denuntarea debitorului la autoritatile competente din cadrul Ministerului Finantelor ( A.N.A.F. ) , Garda Financiara , Ministerului Administratiei si Internelor , Ministerul Justitiei s.a. ;

    3) Executari silite

    Dna avocat Sandală Anca Tanasa va este alaturi in cadrul procedurii de executare silita , atat ca asistare si reprezentare in initierea si parcurgerea acesteia , pentru detinatorul legal al titlului executoriu , cat si pentru garantarea legalitatii procedurii si pentru prevenirea oricarui abuz in ceea ce il priveste pe debitorul executat :

    a) investirea cu formula executorie ;
    b) asistenta si reprezentare la executarea silita in materie :

    1. civila ( contract de vanzare – cumparare , contract de imprumut, etc );
    2. comerciala ( instrumente de plata , contracte comerciale, etc );
    3. fiscala ( executarea silita a creantelor bugetare ) ;
    4. contestatia la titlu , contestatia la executarea silita propriu-zisa , suspendarea executarii silite , suspendarea procedurii de executare silita , prescriptia dreptului de a cere executarea silita , perimarea executarii silite ;
    5. predarea silita a bunurilor mobile si/sau imobile ;
  • Avocat drept medical in Brasov

    Extras din Dreptul Medical

    Art. 3
    Unitatile sanitare publice sau private furnizoare de servicii medicale sunt raspunzatoare pentru prejudiciile produse in activitatea de preventie , diagnostic sau tratament , in situatia in care acestea sunt consecinta :
    a) infectiilor nosocomiale , cu exceptia cazului cand se dovedeste o cauza externa ce nu a putut fi controlata de catre institutie ;
    b) defectelelor cunoscute ale dispozitivelor si aparaturii medicale folosite in mod abuziv fara a fi reparate ;
    d) folosirii dispozitivelor medicale, substantelor medicamentoase si sanitare, dupa expirarea perioadei de garantie a acestora ;
    e) reglementarilor interne ale unitatii furnizoare de servicii medicale , in mod direct sau indirect ;
    f) acceptarii de echipamente si dispozitive medicale , materiale sanitare , substante medicamentoase si sanitare de la furnizori fara asiguare de malpraxis , precum si subcontractarea de servici medicale sau nemedicale de la furnizori fara asigurare de malpraxis ;
    De asemenea , unitatile prevazute la alin.1 raspund in conditiile legii civile pentru prejudiciile produse de personalul medical angajat , in solidaritate cu acesta.[…]

    Art. 11
    […]Un medic nu are obligatia de a acorda asistenta medicala unei persoane decat daca a acceptat-o in prealabil ca si pacient .
    Medicul are obligatia de a accepta pacientul in situatii de urgenta , cand lipsa asistentei medicale poate pune in pericol in mod grav si ireversibil sanatatea sau viata pacientului .
    Art. 12
    Atunci cand medicul a acceptat pacientul , relatia poate fi intrerupta in urmatoarele cazuri :
    a) o data cu vindecarea bolii ;
    b) de catre pacient ;
    c) de catre medic , in urmatoarele situatii :
    1) atunci cand pacientul este trimis altui medic cu competente sporite ;
    2) atunci cand se notifica pacientului dorinta terminarii relatiei inainte cu o durata de timp rezonabila pentru ca acesta sa gaseasca o alternativa ;
    3) atunci cand pacientul manifesta o atitudine ostila si / sau ireverentioasa fata de medic .[…]

  • Avocat dreptul familiei in Brasov

    Dreptul Familiei reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile personale si patrimoniale ce izvorasc din casatorie , adoptie si raporturile asimilate de lege , sub anumite aspecte , cu raporturile de familii , in scopul ocrotirii si intaririi familiei . Altfel spus , Dreptul Familiei reprezinta ansamblul normelor juridice aplicabile relatiilor dintre persoanele unite prin filiatie ( de exemplu , un copil si mama sau tatal sau ) sau prin casatorie ( sau parteneriat declarat ) .
    Prin urmare , dreptul familiei abordeaza de exemplu casatoria , divortul , adoptia copiilor , diverse chestiuni referitoare la raspunderea parinteasca ( incredintarea copiilor , dreptul de vizita , etc. ) .

    Aceste norme variaza de la un stat la altul , intrucat acestea sunt strans legate de istoria , cultura si evolutia sociala ale fiecarui stat.
    In sens juridic , familia desemnează grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii , care izvorasc din casatorie , rudenie ( inclusiv adoptia ) , precum si din alte raporturi asimilate relatiilor de familie . Astfel , familia este o realitate juridica prin reglementarea ei de către lege ( prof. dr. Ion Filipescu ) .
    Familia indeplineste o serie de functii , in cadrul societatii : functia reproductiva , in sensul perpetuarii speciei umane , functia economica , in sensul gestionarii in comun a gospodariei casnice si a bunurilor sotilor , functia educativa , prin educatia realizata in cadrul ei , strans legata de cea realizata in societate.
    Raporturile de familie pot fi : raporturile de casatorie , raporturi ce rezulta din rudenie ,  raporturi ce rezulta din adoptie , alte raporturi , asimilate de lege cu raporturile de familie , in anumite privinte.

  • Avocat Brasov Drept Vamal

    Obiectul dreptului vamal il constituie apararea directa a intereselor economice ale statului , avand in vedere ca pentru perceperea impozitului indirect pe care il reprezinta taxa vamala se desfasoara o multitudine de activitati absolut necesare , iar eludarea acesteia lezeaza interesele legale ale societatii. Normala desfasurare a activitatii vamale presupune si realizarea unui venit substantial si foarte necesar la bugetul statului si este asigurata prin respectarea indatoririlor importatorilor si exportatorilor , precum si a persoanelor fizice , care uneori realizeaza raportul juridic vamal .

    Dreptul financiar in cadrul dreptului vamal

    Relatiile financiare cotidiene , cum de altfel si cele vamale , reprezinta rezultatul unui proces istoric complex , care a fost si este influentat de evolutia vietii economico-sociale , astfel ca gradul de dezvoltare a relatiilor financiare este strans legat de nivelul si evolutia statului . Odata cu instituirea fortei publice statale a aparut si nevoia unor mecanisme de procurare a mijloacelor materiale si banesti pentru intretinerea structurilor acesteia . Dreptul financiar este definit ca fiind “ansamblul unitar de norme juridice care reglementeaza relatiile financiare , ca relatii sociale , in forma economica , de formare , administrare , intrebuintare si control al resurselor financiare publice , apartinand statului , colectivitatilor locale si institutiilor publice.
    Dreptul financiar cuprinde norme juridice relative la constituirea fondurilor si contributiilor cuvenite bugetului public , la reglementarea cheltuielilor bugetare , la relatiile care deriva din aceste norme dintre stat si autoritatile colectivitatilor locale , pe de o parte , si persoanele fizice sau juridice , pe de alta , el nelimitandu-se numai la norme juridice referitoare la impozite , taxe si contributii , ci cuprinde si norme in conformitate cu care statul isi asigura sub orice forma resursele financiare .
    Intrucat dreptul vamal indeplineste activitati menite sa conduca la alimentarea bugetului de stat sub forma perceperii taxelor vamale , el este strans legat de dreptul financiar .
    Mecanismul sistemului vamal este creat si opereaza direct in acest domeniu , in legatura cu intreg sistemul financiar instituit de stat la un moment dat . Astfel , observam ca finalitatea dreptului vamal obtinuta prin implinirea scopului sau este de fapt , izvor material pentru ramura dreptului financiar , dar nu unicul si nici cel mai important .

  • Custodia Copiilor Minori In Cazul Divortului

    Conform legislatiei romane si celei europene, copiii au dreptul de a pastra legaturi directe cu toate persoanele cu care au stabilit in prealabil o relatie de afectiune . Prima dintre aceste persoane este , evident, parintele care nu locuieste cu copiii ca urmare a divortului . Aceste legaturi personale pot fi stabilite prin comun acord si buna intelegere intre parinti sau , in lipsa acordului dintre acestia , de catre instanta de judecata sub forma unui program de vizita (numit si program de relatii personale).
    Pe langa faptul ca se considera a fi un drept al copilului , relatiile personale reprezinta si un drept al parintelui care nu locuieste cu copiii , intrucat acesta beneficiaza de autoritate parinteasca ( in cazul custodiei comune ) sau , cel putin , are posibilitatea de a veghea la modul in care copiii sunt crescuti si educati ( in caz de custodie exclusiva ). Insa , nu este nevoie ca situatia de custodie a minorilor sa fie definitiv transata pentru solicitarea unui program de vizita . Acesta poate fi solicitat si atunci cand parintii se afla intr-un proces de divort in derulare sau atunci cand pur si simplu minorul este impiedicat sa aiba relatii persoanale cu unul dintre parinti . Este posibil ca si bunicii sau alte rude ale minorilor sa fie interesate in solicitarea unui program de vizita conform Noului Cod Civil. Dificultatea principala in promovarea cu succes a unei astfel de cereri  in obligativitatea de a proba in instanta capacitatea celui care solicita de a se ingriji de minori in perioada in care doreste sa petreaca timp alaturi de acestia. In plus, pentru ca programul de vizita urmeaza sa-si produca efectele mult timp in viitor, de regula pana la majoratul copiilor, propunerea unui program trebuie facuta in asa fel incat sa anticipeze evolutia copilului, nevoile sale, cat si posibilitatile efective ale solicitantului de a-l respecta . Astfel, programul de vizita trebuie atent formulat si sustinut in instanta . In caz contrar , acesta poate provoca mai mult rau decat bine prin adancirea tensiunilor dintre parinti . Pentru a evita consecinte neplacute , Doamna avocat Anca Sanda Tanasa lucreaza activ cu clientii sai , oferindu-le sfaturi si solutii prompte , astfel incat programul de vizita obtinut sa fie eficient in practica pentru mult timp . Totodata , in paralel cu posibilitatea parintilor care nu au beneficiat sub vechea legislatie de incredintarea copiilor lor de a solicita cu succes stabilirea custodiei comune , acesti parinti pot beneficia si de un program nou de relatii personale , mai extins decat cel initial . Doamna avocat Anca Sanda Tanasa a reprezentat clientii in astfel de procese cu rezultate favorabile de fiecare data.

  • Codul Civil Si Legislatia De Divort

    1. Extras din Art. 373 – Motive de divort:

    divort-in-brasov

    divort-in-brasov

    ”Divortul poate avea loc in urmatoarele situatii:
    a) prin acordul sotilor , la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti, acceptata de celalalt sot ;
    b) atunci cand , din cauza unor motive temeinice , raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila ;
    c) la cererea unuia dintre soti , dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani ;
    d) la cererea aceluia dintre soti , a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei .”

    2. Divortul prin acordul ambilor soti pe cale juridica :

    Extras din Art. 374 – Conditii :
    ”1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie ;
    2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis decat daca unul dintre soti este pus sub interdictie ;.
    3) Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot in parte .”

    3. Divortul prin acordul sotilor – administrativ sau notarial

    Extras din Art. 375 – Conditii:
    ”1) Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati , ofiterul starii civile ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor , poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor , eliberandu-le un certificat de divort , potrivit legii .
    2) Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie , in afara casatoriei sau adoptati , daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sa il poarte dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.
    3) Dispozitiile art. 374 alin.2) sunt aplicabile in mod corespunzator.”

  • Notiunea  drept comercial sugereaza ideea ca dreptul comercial constituie o reglementare juridica , adica un ansamblu de norme juridice care priveste comertul.

    In sens etimologic , expresia de “comert” provine din latinescul “commercium” , care la randul sau reprezinta o juxtapunere a cuvintelor “cum” si “merx” , ceea ce Inseamna “cu marfa”. Deci , comertul ar consta In operatiuni cu marfuri.

    In sens economic , comertul este definit ca o activitate care are ca scop schimbul si , prin aceasta , circulatia bunurilor de la producator la consumator. Sub acest aspect , comertul ar consta In operatiunile cuprinse In intervalul dintre momentul producerii marfurilor si intrarii lor In circulatie , pana In momentul ajungerii acestora la consumatori.

    In sens juridic , notiunea de comert are un continut mai larg decat cel al notiunii definite In sens economic. Ea cuprinde nu numai operatiunile de interpunere si circulatia marfurilor , pe care le realizeaza negustorii , ci si operatiunile de producere a marfurilor , prin transformarea materiilor prime , materialelor , etc. si obtinerea unor rezultate de o valoare mai mare , pe care le realizeaza fabricantii sau , In general , Intreprinzatorii.

    Avand In vedere acceptiunea juridica a notiunii de comert , dreptul comercial are o sfera mai cuprinzatoare , acesta reglementand activitatea comerciala , definita ca o activitate de producere si circulatie a marfurilor.

    1.1. Obiectul dreptului comercial

    Potrivit conceptiei clasice a dreptului comercial , exista doua sisteme care permit determinarea sferei dreptului comercial.

    In sistemul subiectiv , dreptul comercial are ca obiect normele juridice la care sunt supusi comerciantii. Deci , dreptul comercial este un drept profesional , care se aplica persoanelor care au calitatea de comerciant. Acest sistem a stat la baza primelor reglementari legale ale activitatii comerciale , anterioare marii codificari franceze de la Inceputul secolului al XIX- lea.

    Dupa sistemul obiectiv , dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comertului , adica acelor acte juridice , fapte si operatiuni , calificate de lege ca fapte de comert , indiferent de persoana care le savarseste. Acest sistem a constituit fundamentul Codului comercial francez de la 1807.

    Codul comercial roman are la baza , ca principiu , sistemul obiectiv.

    1.2. Definitia dreptului comercial

    Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor juridice izvorate din actele juridice , faptele si operatiunile considerate de lege ca fapte de comert , precum si raporturilor juridice la care participa persoanele care au calitatea de comerciant.

    Istoria dreptului comercial este strans legata de istoria comertului si , implicit a dezvoltarii societatii omenesti.

    La Inceputurile sale , comertul a fost guvernat de reguli cutumiare , fie de sorginte locale , fie de provenienta straina , ca urmare a legaturilor cu negustorii de pe alte meleaguri.

    In 1887 a fost adoptat Codul comercial roman , care este si astazi In vigoare. La elaborarea acestui cod a fost folosit Codul comercial italian din anul 1882. In Italia , Codul comercial francez a fost adoptat In 1808. Dar , ulterior , prin valorificarea traditiei , dar si a tot ce era nou In doctrina franceza , belgiana si germana , In anul 1882 s-a reusit adoptarea Codului comercial italian.

    1.3. Izvoarele dreptului comercial

    Art.1 C.com. dispune: “In comert se aplica legea de fata. Unde ea nu dispune se aplica Codul civil.”. Din aceste dispozitii legale rezulta ca dreptul comercial are ca izvoare formale Codul comercial si Codul civil. Desi nu sunt mentionate , izvoare ale dreptului comercial sunt si legile comerciale speciale , respectiv legile civile speciale. Un anumit rol In aplicarea reglementarii legale Il au obiceiurile , jurisprudenta si doctrina dreptului comercial.

    1) Izvoarele legislative ale dreptului comercial

    Codul comercial reprezinta principalul izvor de drept comercial. El cuprinde norme juridice care reglementeaza institutiile fundamentale ale dreptului comercial: faptele de comert , comerciantii , obligatiile comerciale si falimentul.

    Legile comerciale speciale mai frecvent Intalnite sunt: Legea nr. 31/1990 republicata , cu modificarile ulterioare , Legea privind Registrul comertului , Legea privind combaterea concurentei neloiale , Legea privind impozitul pe profit etc.

    Cu privire la corelatia dintre Codul comercial si legile comerciale speciale se aplica principiile generale (specialia generalibus derogant).

    Codul civil reprezinta un izvor subsidiar al dreptului comercial , asa cum rezulta din dispozitiile art. 1C. com. O importanta deosebita o au dispozitiile Codului civil privind materia obligatiilor , In special cele referitoare la izvoarele si efectele obligatiilor , precum si cele relative la contractele speciale (contractul de societate , contractul de vanzare-cumparare , contractul de mandat etc.).

    2) Uzurile comerciale nu sunt izvoare de drept. Dar , daca In dreptul nostru comercial nu exista uzuri legislative , doctrina recunoaste uzurile interpretative (conventionale).

    Astfel , potrivit art. 970 C.civ. , conventiile trebuie executate cu buna credinta. De asemenea , dispozitiile Indoielnice se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a Incheiat contractul.

    3) Doctrina dreptului comercial , ca si practica judiciara In domeniu , au un rol important In interpretarea legilor comerciale.

    2. FAPTELE DE COMERT

    Codul comercial roman stabileste anumite acte juridice si operatiuni pe care le clasifica “fapte de comert”. Prin savarsirea uneia sau mai multor fapte de comert se nasc raporturi juridice care sunt reglementate de legile comerciale.

    Art. 3 Cod comercial prevede:” Legea considera fapte de comert:

    1)            cumpararile de producte sau de marfuri spre a se revinde , fie In natura , fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus In lucru ,

    2)            vanzarile de producte , vanzarile si Inchirierile de marfuri In natura sau lucrate ,

    3)            cumpararile sau vanzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale ,

    4)            orice Intreprindere de furnituri ,

    5)            Intreprinderile de spectacole publice , comisioane , agentii si oficii de afaceri ,

    6)            Intreprinderile de constructii ,

    7)            Intreprinderile de fabrici , de manufactura si imprimerie ,

    8)            Intreprinderile de editura , librarie si obiecte de arta ,

    9)            operatiunile de banca si schimb ,

    10)        operatiunile de mijlocire In afaceri comerciale ,

    11)        Intreprinderile de transport de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat ,

    12)        cambiile si ordinele de producte sau marfuri …. pct. 20.

    Codul comercial roman , ca si modelul sau italian , reglementeaza faptele de comert , iar nu actele de comert.

    Legiuitorul roman a voit sa supuna legilor comerciale nu numai raporturile rezultate din actele juridice (manifestarile de vointa savarsite In scopul de a produce efecte juridice) , ci si raporturile izvorate din faptele juridice. Deci , potrivit Codului comercial intra sub incidenta legilor comerciale nu numai contractele comerciale , ci si faptele licite (Imbogatirea fara justa cauza , plata nedatorata) si faptele ilicite savarsite de comercianti In legatura cu activitatea lor comerciala.

    Enumerarea prevazuta la art. 3 Cod comercial are un caracter enuntiativ , exemplificativ si nu limitativ. Legiuitorul a consacrat ca fapte de comert cele mai frecvente acte juridice si operatiuni care constituiau baza activitatii comerciale la data adoptarii reglementarii. Aceasta Inseamna ca la lista faptelor de comert prevazute expres de lege se pot adauga si alte fapte de comert , adica alte acte si operatiuni , cu conditia ca acestea sa aiba caracteristicile faptelor de comert expres recunoscute de lege.

    Codul comercial nu da o definitie a faptei de comert; el stabileste numai o lista a actelor juridice si operatiunilor pe care le declara fapte de comert. In absenta unei definitii legale a faptei de comert , doctrina dreptului comercial a cautat sa formuleze o definitie generala a faptei de comert. Aceasta prezinta interes practic sub mai multe aspecte:

    a)      Intrucat unele acte juridice sunt bivalente – comerciale si civile – este imperios necesar sa se stabileasca un criteriu de delimitare Intre actele comerciale si cele civile ,

    b)      enumerarea faptelor de comert , facuta de art. 3 C. com. este enuntiativa si nu limitativa , astfel Incat trebuie sa existe anumite criterii de comercialitate In temeiul carora judecatorul sa poata recunoaste si alte acte sau operatii ca fapte de comert , chiar daca ele nu sunt expres prevazute de lege;

    c)      o definitie generala a faptei de comert serveste , pe un plan mai general , la determinarea sferei dreptului comercial si implicit delimitarea acestuia de dreptul civil.

    Actele de comert sau faptele de comert sunt actele juridice , faptele juridice si operatiunile economice prin care se realizeaza producerea de marfuri , executarea de lucrari ori prestarea de servicii sau o interpunere In circulatia marfurilor , cu scopul de a obtine profit.

    Faptele de comert reglementate de Codul comercial se Impart In trei categorii: fapte de comert obiective , fapte de comert subiective si fapte de comert unilaterale sau mixte.

    2.1. Faptele de comert obiective

    Faptele de comert obiective sunt actele juridice sau operatiunile prevazute In principal de art.3 Cod comercial. Ele sunt denumite obiective deoarece legiuitorul le-a considerat comerciale datorita naturii lor si pentru motive de ordine publica. Orice persoana este libera sa savarseasca ori sa nu savarseasca asemenea acte sau operatiuni. In aceasta situatie , persoana In cauza intra sub incidenta legilor comerciale. Faptele de comert obiective pot fi Impartite In trei mari grupe:

    2.1.1. Operatiunile de interpunere In schimb sau circulatie

    Aceste operatiuni corespund notiunii economice de comert , In sensul de activitate de vanzare – cumparare a marfurilor pentru a ajunge de la producator la consumator.

    a. Cumpararea si vanzarea comerciala

    Sub aspectul structurii sale , vanzarea-cumpararea comerciala este asemanatoare vanzarii–cumpararii civile. Este vorba de un contract In temeiul caruia o parte (vanzatorul) se obliga sa transmita celeilalte parti (cumparatorul) proprietatea unui lucru , In schimbul unui pret (art. 1294 C. civ.). Ceea ce deosebeste  vanzarea-cumpararea comerciala de cea civila este functia economica a contractului si anume interpunerea In schimbul bunurilor. Cand contractul Indeplineste aceasta functie , vanzarea-cumpararea este o fapta de comert si deci supusa legilor comerciale.

    Trasatura caracteristica a cumpararii si vanzarii comerciale o constituie intentia de revanzare; cumpararea este facuta In scop de revanzare sau Inchiriere , iar vanzarea este precedata de o cumparare facuta In scop de revanzare.

    Intentia de revanzare sau Inchiriere trebuie sa Indeplineasca trei conditii:

    ˇ        intentia de revanzare sau Inchiriere trebuie sa existe la data cumpararii;

    ˇ        intentia de revanzare sau Inchiriere trebuie sa fie exprimata de cumparator , adica sa fie cunoscuta contractantului;

    ˇ        intentia de revanzare sau Inchiriere trebuie sa priveasca In principal bunul cumparat.

    Cumpararea si vanzarea comerciala poate avea ca obiect numai bunuri mobile: producte , marfuri , titluri de credit.

    Productele sunt produsele naturale ale pamantului care se obtin prin cultura sau exploatare directa (de exemplu cereale , legume) sau produsele animalelor (de exemplu lana , laptele).

    Marfurile sunt produse ale muncii destinate schimbului (de exemplu autoturismele).

    Titlurile de credit sunt Inscrisuri In baza carora titularii lor pot sa exercite drepturile specificate In cuprinsul lor.

    Nu sunt fapte de comert cumpararile de producte sau de marfuri care s-ar face pentru uzul sau pentru consumatia cumparatorului ori a familiei sale.

    b.  Operatiunile de banca si schimb:

    Potrivit art. 3 pct. 11 C. Com. sunt considerate fapte de comert operatiunile de banca si schimb.

    Operatiunile de banca sunt operatiunile asupra sumelor de bani In numerar , creditelor si titlurilor negociabile. Ele sunt operatiuni de depozit , de efectuare de plati , de acordare de credite , operatiuni asupra titlurilor de credit.

    Operatiunile de schimb sunt operatiunile de schimb de moneda sau bilete de banca nationale sau straine , precum si operatiunile referitoare la transmiterea de fonduri prin evitarea transferului de numerar.

    2.1.2. Intreprinderile:

    In conceptia Codului Comercial Intreprinderea apare ca o structura de organizare a unei activitati (un organism economic si social) iar nu ca un subiect de drept.

    Intreprinderea constituie organizarea autonoma a unei activitati , cu ajutorul factorilor de productie (fortele naturii , capitalul si munca) de catre Intreprinzator si pe riscul sau , In scopul producerii de bunuri si servicii , destinate schimbului , In vederea obtinerii unui profit.

    Aceasta definitie priveste numai Intreprinderile avute In vedere de Codul Comercial. Deci , pentru a fi supusa Codului Comercial , Intreprinderea trebuie sa aiba ca obiect operatiunile prevazute de art. 3 C. Com. , care sunt considerate fapte de comert.

    Din definitia data rezulta urmatoarele caracteristici ale Intreprinderii:

    a)      existenta unei organizari autonome a unei activitati cu ajutorul factorilor de productie;

    b)      asumarea de catre Intreprinzator a coordonarii Intregii activitati si implicit a riscului acestei activitati;

    c)      scopul activitatii este producerea de bunuri si servicii destinate schimbului In vederea obtinerii unui castig;

    2.1.3. Faptele de comert conexe:

    Faptele de comert conexe sunt acte juridice sau operatiuni care dobandesc comercialitate datorita stransei legaturi pe care o au cu acte sau operatiuni considerate de lege fapte de comert.

    Din categoria faptelor de comert conexe fac parte:

    a)      contractele de report asupra titlurilor de credit;

    b)      cumpararile sau vanzarile de parti sociale sau actiuni ale societatilor comerciale;

    c)      operatiunile de mijlocire In afaceri;

    d)      cambia sau ordinele In producte sau marfuri;

    e)      operatiunile cu privire la navigati;

    f)        depozitele pentru cauza de comert;

    g)      contul curent si cecul;

    h)      contractele de mandat , comision si consignatie;

    i)        Contractele de gaj si fidejusiune.

    2.2. Faptele de comert subiective:

    Art. 4 C. com. dispune: “Se socotesc , afara de acestea (adica cele prevazute In art. 3 – nota n.s.) , ca fapte de comert celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant , daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din Insusi actul”.

    Prin urmare , pe langa faptele de comert obiective , a caror comercialitate este independenta de calitatea persoanei care le savarseste , Codul comercial reglementeaza si faptele de comert subiective care dobandesc caracter comercial din calitatea de comerciant a persoanei care le savarseste.

    2.3. Faptele de comert unilaterale sau mixte:

    Potrivit art. 5 C. com. , nu se pot considera fapte de comert vanzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamantul sau , ori cel cultivat de acesta. Deci , vanzarea de produse agricole unui comerciant este act de comert pentru comerciant si act civil pentru agricultor.

    Apoi ,  art. 6 C. com. prevede ca asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sunt fapte de comert numai pentru asigurator.

    Deoarece In toate aceste cazuri actele juridice sau operatiunile mentionate sunt fapte de comert numai pentru una dintre parti , ele au fost denumite fapte de comert unilaterale sau mixte.

    Faptele de comert unilaterale sau mixte sunt guvernate de legea comerciala pentru ambele parti , chiar daca pentru una dintre ele actul juridic are caracter civil (art.56 C. com.).

    3. COMERCIANTII

    3.1. Notiunea de comerciant:

    Potrivit Codului Comercial Roman , subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii , cat si necomerciantii. Reglementarea sa se aplica oricarei persoane care savarseste fapte de comert obiective (art. 3 C.com) , indiferent daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant.

    Daca savarsirea faptelor de comert are un caracter profesional , persoana In cauza devine comerciant (art. 7 C.com). Odata dobandita calitatea de comerciant , toate actele si faptele juridice ale acestei persoane sunt prezumate a fi comerciale (art. 4. C.com).

    Daca Insa , savarsirea faptelor de comert obiective de catre o persoana are caracter accidental , desi raportul juridic care s-a nascut este supus reglementarii comerciale , totusi , persoana care le-a savarsit pastreaza calitatea de necomerciant (art.9 C.com).

    In concluzie , ca expresie a conceptiei sale obiective , codul comercial prevede ca “sunt comercianti aceia care fac fapte de comert , avand comertul ca profesiune obisnuita , si societatile comerciale.” (art. 7 C.com)

    Precizarea notiunii de comerciant prezinta un mare interes practic. Calitatea de comerciant implica un statut juridic diferit de cel al necomerciantilor , cu consecinte deosebite asupra raporturilor juridice la care participa:

    a.       legea institutie anumite obligatii pentru comercianti , considerate obligatii comerciale , astfel , Inainte de Inceperea comertului , comerciantul este obligat sa ceara Inmatricularea In registrul comertului , iar In cursul exercitarii si la Incetarea comertului sa ceara Inscrierea In registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror Inregistrare este prevazuta de lege; orice comerciant are obligatia sa tina anumite registre de contabilitate (art. 22 C. com) si de asemenea sa desfasoare activitate comerciala In conditiile unei concurente loiale;

    b.      legea instituie o prezumtie de comercialitate; toate actele si operatiunile savarsite de comerciant sunt prezumate a fi fapte de comert si deci supuse legilor comerciale (art.4 C.com);

    c.       actele comerciale Incheiate de comerciant sunt supuse unor reguli speciale , derogatorii de la regimul actelor juridice civile;

    d.      In cazul Incetarii platilor pentru datoriile sale comerciale , comerciantul poate fi declarat In faliment; procedura falimentului este aplicabila numai comerciantilor ea nu se aplica necomerciantilor , chiar daca s-au obligat prin acte comerciale;

    e.       comerciantii pot participa la constituirea unor camere de comert si industrie , ca organizatii autonome , destinate sa promoveze si sa apere interesele lor;

    f.        comerciantii sunt supusi impozitului pe profitul realizat prin activitatea comerciala;

    Art. 34 C. com. prevede ca dispozitiile codului comercial privind registrele comerciale nu se aplica colportorilor comerciantilor care fac micul trafic ambulant , carausilor sau acelor al caror comert nu iese din cercul unei profesiuni manuale.

    3.2. Calitatea de comerciant:

    In temeiul Codului Comercial calitatea de comerciant se dobandeste In mod diferit , dupa cum este vorba de o persoana fizica sau de o persoana juridica.

    3.2.1. Dobandirea calitatii de comerciant:

    a.      Dobandirea calitatii de comerciant de catre o persoana fizica: “sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita” , potrivit art. 7 C. com.

    Pentru dobandirea calitatii de comerciant sunt necesare trei conditii:

    1.      sa savarseasca anumite fapte de comert obiective;

    2.      sa savarseasca fapte de comert ca profesiune;

    3.      sa savarseasca fapte de comert In nume propriu;

    Calitatea de comerciant a unei persoane fizice se cere a fi delimitata de alte profesiuni pe care le exercita persoanele fizice. Avem In vedere pe meseriasi , pe cei care exercita profesii liberale si pe agricultori. Meseriasul este considerat comerciant In cazurile In care cumpara marfuri In vederea prelucrarii si revanzarii lor (art. 3. pct.1. C.com) sau , folosind forta de munca straina , Isi organizeaza o Intreprindere (art. 3 pct. 9 C.com.). Persoanele care exercita profesii liberale nu au calitatea de comerciant (exemplu medicii , avocatii , notarii publici). In cazul In care pentru exercitarea activitatii , cel care Indeplineste o profesiune liberala (dentistul) cumpara si foloseste anumite materiale se considera ca aceste acte sunt accesorii si deci persoana In cauza nu devine comerciant. Intrucat vanzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pamantul sau ori pe care le-a cultivat nu este fapta de comert , ci act juridic civil , Inseamna ca agricultorii nu au calitatea de comercianti.

    b.      Dobandirea calitatii de comerciant de catre societatile comerciale: potrivit art. 7 C. com. pe langa persoanele fizice , au calitatea de comerciant si societatile comerciale. Sunt avute In vedere societatile comerciale reglementate de Legea Nr. 31/1990: societatea , In nume colectiv , societatea In comandita simpla , societatea pe actiuni , societatea In comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. Societatea comerciala are o unica finalitate; ea se constituie In scopul de a desfasura o activitate comerciala; societatea este comerciala numai daca obiectul ei , prevazut obligatoriu In actul constitutiv consta In savarsirea uneia sau mai multor fapte de comert obiective. Exercitarea activitatii comerciale este ratiunea de a fi a societatii comerciale. In consecinta , pentru a dobandi calitatea de comerciant , societatea comerciala trebuie sa se constituie cu respectarea conditiilor prevazute de lege In acest sens.

    c.       Calitatea de comerciant a altor persoane juridice:

    1. Statul si unitatile sale administrativ teritoriale: art. 8 C. com. prevede ca: “Statul , judetul si comuna nu pot avea calitatea de comerciant. Aceasta conceptie a codului comercial era justificata la data adoptarii sale , cand activitatea statului si a unitatilor sale administrativ teritoriale privea numai serviciile publice. Pornind de la faptul ca statul savarseste pe langa actele de autoritate necesare functionarii serviciilor publice si acte cu caracter privat , In doctrina s-a considerat ca el este subiect al raporturilor comerciale. Deci , cu toate ca nu are calitatea de comerciant , statul poate savarsi anumite fapte de comert.

    2. Regiile autonome: potrivit art.135 din Constitutie , proprietatea publica apartine statutului sau unitatilor sale administrativ teritoriale. Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii ele pot fi date In administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau Inchiriate. Potrivit Legii Nr.15 / 1990 , regiile autonome se organizeaza si functioneaza In ramurile strategice ale economiei nationale. Calitatea de comerciant a regiei autonome se dobandeste din momentul Infiintarii sale , dupa caz , prin hotarare a guvernului sau prin decizia organului administratiei publice locale.

    3.  Organizatiile cooperatiste: Intrucat prin desfasurarea unor activitati de producere si desfacere de marfuri , de prestari de servicii , se urmareste obtinerea de profit , aceasta activitate are caracter comercial. In consecinta organizatiile cooperatiste au calitatea de comerciant.

    4. Asociatiile si fundatiile: potrivit legii , scopul Infiintarii asociatiilor si fundatiilor este desfasurarea unei activitati dezinteresate , iar nu obtinerea unui profit. Deci asociatiile si fundatiile nu au calitatea de comerciant.

    3.2.2. Dovada calitatii de comerciant:

    In cazul unei persoane fizice , Intrucat calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea faptelor de comert obiective cu caracter profesional , Inseamna ca aceasta calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care sa rezulte ca persoana In cauza a savarsit efectiv una sau mai multe fapte de comert prevazute de art. 3 C.com. ca o profesiune obisnuita si In nume propriu.

    In cazul societatii comerciale , calitatea de comerciant se dobandeste prin Insasi constituirea societatii. Deci , calitatea de comerciant a societatii comerciale se poate proba prin dovedirea constituirii societatii In conditiile prevazute de lege. Un mijloc de dovada care ar putea fi folosit este copia certificata de pe Inmatriculare In registrul comertului a societatii comerciale.

    3.2.3 Incetarea calitatii de comerciant

    In cazul persoanei fizice , aceasta Inceteaza sa mai aiba calitatea de comerciant In momentul In care nu mai savarseste fapte de comert ca profesiune. Incetarea trebuie sa fie efectiva si din ea sa rezulte intentia de a renunta la calitatea de comerciant.

    In cazul societatii comerciale , calitatea de comerciant se pierde In momentul In care societatea Inceteaza sa mai existe ca persoana juridica. Societatea comerciala Isi Inceteaza existenta prin dizolvare si lichidare. Potrivit legii , dizolvarea poate avea loc prin trecerea termenului stabilit pentru durata societatii , imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia , hotararea adunarii generale , faliment. Dizolvarea societatii nu atrage dupa sine pierderea automata a personalitatii juridice a societatii. In aceasta situatie , societatea nu mai poate face operatiuni comerciale , dar poate face operatiunile necesare lichidarii.